No matter what....

Totul a inceput de la un episod de Simpsons in care apare N*Sing.
Si mi-am amintit de vremea cand aveam 10-14 ani si ascultam boysbandurile ce erau pe val in anii 90.Erau cool, erau duri si sensibili, era cate unul pentru fiecare tipar, erau cei pentru care am simtit pentru prima oara obsesia de "celebritati".
Din pacate putine au rezistat mai mult de 3 ani, din prea putine au mers mai departe cate unul cu cariera solo.
Va mai amintiti de Backstreet Boys?Acum ma pufneste rasul cand ma gandesc ce versuri aveau...dar pe vremea aia mi se pareau perfecte! Pe vremea aia fiecare prietena de a mea era indragostita de unul din ei si evident ca nu se suprapuneau niciodata "gusturile". Ne visam cu cate unul din ei si ce ar fi daca ar fi.
Asta e unul din clipurile care mi-a placut la vremea aia. Tre sa recunosc ca e extrem de amuzant.



Stiu ca am mai ascultat si foarte mult 5IVE. Sunt un pic mai "funk" dupa cum zic ei, parerea mea mult mai reusiti decat BSB. Si acum ii ascult cu placere, cu mult mai multa placere decat pe BSB...dar e irelevant. Din pacate 5IVE a avut viata mai scurta, numa cativa ani si nici unul din ei nu a continuat cariera solo, poate au compus....dar nu din cate stiu eu. In schimb m-am interesat de Scott Robinson, era pasiunea mea din adolescenta, care a facut ceva actorie, radio si televiziune.Si-a vazut de viata omul nostru.
This is one of my favorite:



Take that au fost printre cei mai buni! Nu cred ca poate sa conteste cineva ca ei nu erau buni? Robby Williams si-a continuat cariera solo ajungand destul de departe. Gary Barlow (era vocea principala) a continuat sa compuna muzica devenind unul dintre cei mai de succes din anii '90 (conform wikipedia :)) ).
Din pacate nu am gasit un clip pe youtube care sa aiba o calitate buna sunetului si videoclipul original al acestei melodii.....dar va amintiti voi cat de bine tre sa sune!
Mi-a placut foarte mult cum e realizat clipul, dansul unuia dintre ei....care din cate imi amintesc e fost balerin....iar printre melodiile lor bune mai e si how deep is your love (care a fost obsedanta)




Pana sa ajung la ultima formatie pentru care o sa prezint un clip (fiind boysbandul care m-a obsedat in seara asta) vreau sa reamintesc east 17, boyz II men, new kids on the block, Hanson,
westlife, vanilla ice , LFO and many more!


My special guests are Boyzone...Pentru ca au o melodie absolut geniala, care si acuma ma face sa vibrez. Au avut ceva succes, nu asa de mare printre copilitele de 14 ani precum BSB sau *nsync dar au stiut sa se faca respectati.
Ronan Keating si-a continuat cariera muzicala solo, tre sa recunosc ca are un timbru interesant si foarte placut. Din pacate anul acesta in octombrie ne-a parasit Steaphen Gately, avea 33 de ani.
In memoriam dedic urmatorul clip





Aceste formatii mi-au colorat copilaria si adolescenta petrecuta intr-un nuc, sau in spatele blocului citind Bravo sau Popcorn. Aceste formatii mi-au hranit apetitul pentru muzica (dupa educatia data de parinti cu Beatles,Queen si altii de acest gen). Aceste formatii m-au ajutat sa plang cand baiatul pe care il placeam vorbea cu alta. Aceste formatii m-au facut sa dansez la aniversari sau chefurile de sfarsit de an scolar. Le ador pentru adolescenta colorata in note muzicale si pentru ce m-au invatzat.

Chorus:
No matter what they tell us
No matter what they do
No matter what they teach us
What we believe is true


No matter what they call us
However they attack
No matter where they take us
We'll find our own way back


I can't deny what I believe
I can't be what I'm not
I know I'll love forever
I know, no matter what


If only tears were laughter
If only night was day
If only prayers were answered
Then we would hear God say


Chorus


And I will keep you safe and strong
And shelter from the storm
No matter where it's barren
A dream is being born
No matter who they follow
No matter where they lead
No matter how they judge us
I'll be everyone you need
No matter if the sun don't shine
Or if the skies are blue
No matter what the end is
My life began with you


I can't deny what I believe
I can't be what I'm not
I know, I know
I know this love's forever
That's all that matters now
No matter what

scurt!

Treceam prin parc...dupa scoala...iar universul mi-a aratat pentru a mia oara cat ii de frumos...

Printre copaci era un batran imbracat sters,sec, fad, aton. Avea un sevalet in fata si carbuni diferiti in maini pe care ii tot freca de panza innegrita partial. Se uita la panza, la copaci, la panza....lua carbunele.....aseza o liniuta pe panza.Se uita la panza,la carbune,la panza, la copaci....la panza...aseza o liniuta.

Superb!mi-era dor de un pictor in plina creatie.











later edit: a doua zi......in parc era acelasi batran cu aceeasi panza dar cu un personaj langa el discutand si dezbatand arta in timpul creatiei.

" Veniti, sa va aprind in suflet lumina stinselor faclii
Si-n versuri fantasmagoria si vraja noilor magii!
Iar canturile voastre-
Canturi cu care azi cersiti o paine-
Sa le-ncunun cu stralucirea aurorelor de maine!..."
I Minulescu Romanta noului venit

later edit 2: era in parc singur, cu panza rasturnata la 45 de grade spre dreapta. Cred ca panza era noua pentru ca abia incepuse sa deseneze acelasi copac cu alt carbune..mult mai tare, lasand o urma gri pe panza de un alb rasturnat.....
iar parcul sub lumina amiezii arata ca in basmul pictorului anonim.....
oare zilele urmatoare cum va arata panza?

it's a strange world inside....

am plecat de acasa cu bratele pline de revistele vechi ......umbrela mare era pe un brat.....iar ploua atat de fin incat nu iti trebuie umbrela dar atat de tare incat picurii iti biciue fata!...
ma opresc in fata pubelei albastre "HARTIE" .....arunc revistele,ziarele si cursurile vechi pentru reciclare.....ce bine ma simt......trec prin parcul ud si prea folosit in seara asta...
la naiba!!! am pierdut autobusul la secunde!!! ok....astept... ma uit in stanga pe strada uda si putin luminata.....asta e zizin..sunt acasa!...desi astept 25 sa merg in mall la cinema.......dar e statia de acasa...ce bine seamana cu ea!!! ce in brasov ma simt desi stiu ca nu sunt......DAR SUNT IN BRASOV!!....
din lipsa de timp sa ma bucur de acest sentiment ciudat ma urc in taxi si plec....intarzii 10 minute si e prima intalnire......ppfff........el nu a ajuns inca...







o ora jumate mai tarziu.....
suntem in 2019..........el s a nascut in 2000....ce ciudat.....parca acel 1900 si ceva e asa de vechi! si el atat de tanar!!.......suntem in 2019......


ciudata e viata asta din cand in cand....si e atat de interesanta si de misterioasa......si timpul.........parca ziceam ca e inventia noastra de controlfreak!.....si de ce sunt atat de tulburata pe un lucru marunt?...ce inseamna anii?
oare cum e in 2009?

Rugina

Imi plimbam corpul pe acelasi drum batatorit.Eram inconjurata de trunchiuri ce incep sa se dezbrace, sa isi arate maroul puternic uscat cu crapaturi de unde provin cele mai mari vibratii. Ma apropii de unul din ei....nu stiu de ce l am ales tocmai pe el,dar l am atins si m-a atins ca si cum necunosteam de o vesnicie.....isi lasa castanele sa cada pe pamantul mocirlos de zile intregi.
Il privesc din toate partile...in sus...spre acea pasare ce scoate cele mai bizare sunete.....magaoaie?nuu.....aia era doar o fantezie..ciudata pasare ce isi face simtita prezenta ca si regina pasarilor.

la baza trunciului noduros.....prin noroi si rugina ochesc o castana.O iau in palma.....singura castana din toamna asta pe care am luat o de jos! O doamne cat de frumos se aseaza in palma ea. E facuta special pentru ea.....pentru fiecare cuta,fiecare indoitura,pentru fiecare deget ce trece peste ea!
E castana mea....perfecta in forma ei si imprefecta in ciobitura din stanga.


A inceput sa ninga cu rugina. Fulgi de rugina mici si mari se prind in parul tomnatic......acopera pamantul ud, fac patura de rugina deasupra baltii. Mari fulgi ruginii cad lin din trunchiurile obosite de atata vara. I-as lua pe toti intr-o punga imensa de cadouri....iar cand ninsoarea se va oprii.......am sa fac cadou lumii a doua toamna de rugina.

Alive?

"Why do we have to bleed to proof we are alive?"

Cam asa sta situatia pentru toti. parca e un "trebuie" sa simti ceva foarte puternic ca sa te consideri in viata. E ceva din noi care ne zice asta.
Eu ma lupt de un an de zile cu ideea asta si incerc sa mi demonstrez ca nu e asa....ca sunt in viata si cu mici trairi, simtiri de o noapte, energii de 5 minute culese din iarba rar atinsa, fluturi in stomac efemeri.

Desi sunt constienta ca nu este suficient....dar pana la urmatorul imi e de ajuns cat sa traiesc,cat sa nu mor, cat sa ramana patul cald pentru venirea lui. Dar tanjesc dupa acel sentiment enorm care te face sa sangerezi pana la ultima rasuflare. De ce? Nu stiu.......poate e acea cautare a "fat-frumosului" cu care am fost indoctrinate inca din fasa.
Poate exista poate nu exista.......dar noi suntem educate sa l cauta si sa ne dam seama din prima ca el este! De parca nu ar fi si alta varianta, de parca nu ar putea exista intr-o persoana pe care nu ai agreat-o la inceput, sau intr-un prieten ce si-a schimbat "aerul" sau in cel mai respingator om din punct de vedere fizic.

Astfel de un an de zile caut neincetat mintindu-ma ca nu fac asta, mintindu-ma ca imi e de ajuns tipul de aseara, colegul nou, amantul, privirea de la biblioteca, strainul din decanat si tot asa.......
Mintindu-ma ca imi sunt de ajuns prietenii, cartile, scoala, familia, simpsons si south park, ratele ce au ramas, frunzele, buburezele, libelulele, cainele zdrenturos si murdar, floarea udata suficient de rar, telefonul de la arad, intalnirea de pe CS, si miile de idei ce imi zboara fara incetare si sangerez ca nu reusesc sa le prind pe toate si sa le materializez.......

Si toate astea pana imi zice un prieten drag "stiu ca il iubesti in felul tau si totusi in acelasi timp il cauti pe print..."......si imi dau seama ca ma minteam....si o sa ma mint in continuare.......

i am still alive......in a way :)

Friends will friends

De cand cu noul an universitar.....multe lucruri se schimba! Dar prieteniile se innoada mai strans... multumind celor care au intervenit intre noi....iar noi ca fete destepte ce suntem am hotarat ca nu ii vom lasa sa strice ce ne-am chinuit noi sa cladim in 3 ani de zile. Si stam cu ciocolata calda in mana, cu BSS-ul in gand, cu spaniola pe limba si cu sentimentul puternic ca anul acesta trebuie sa fie exceptional pentru ca in urmatorul ea va pleca......Asa ca strangem nodul ca sa reziste un an.....cand se va intoarce.

Iar celei mai cea dintre toate ii este frica de uitare.......ea oare nu stie cat inseamna pentru mine si nu stie ca indiferent de cine vine-n viata noastra nu o voi indeparta?? Tot ea va ramane cea cu care am trait cruntul an 1, cu care m-am dansat in prea liberul an 2, cea la care m-am plans mereu de prietenul infidel si prea departe de mine, cea care ma cearta ca nu fac ceea ce trebuie cand trebuie!!Bine face....sa ma certe! pentru ca merit!
3 ani de facultate s-au dus pe nesimtite iar noi ne intelegem din ce in ce mai bine.......

Friends will be FRIENDS!!! no matter what!!!

Padurea spanzuratilor

Ma intorc din bodega de rock a studentilor....cobor dealul si ma apropii incet de parc.
Ce ciudat arata. Pare ca invaluit de ceata.Incet intru in parc,pe partea stanga e asa zisul lac. Deasupra lacului un val de ceata, printre copaci ceata....dar e o ceata fina, delicata, un val usor tesut impanzind aerul parcului. Ma simt ca intr-un film ciudat, creepy. Am castile in urechi si printre sunete de Dead can dance mi se aud pasii. Oare sunt ai mei? O castana se rostogoleste printre frunzele de toamna doborate de frig....cand am lovit-o?
Ma cuprinde un sentiment ciudat...de parca nu as fi trebuit sa fiu aici, de parca acest fin val ascunde secretul vietii ce nu ar trebui sa-l aflu......

Pe aleea mica dintre copaci un cuplu se resfata in intuneric, ei stiu ca noaptea e de partea lor iar ceata complice.

Dead can dance imi suna in urechi din ce in ce mai profund iar eu alunec pe nisipul aleei mari respirand ceata,simtind-o cum ma ascunde in ea, facand parte din ea.

Ma simt ca in Padurea Spanzuratilor.........ma legand atarnand de un copac iar clopotele imi suna in urechi.